* Ar fi trebuit să fie un elogiu, un imn chiar. Şi nu-i decât un reproş. Un regret. Iubirea părea un vulcan gata să erupă. Însă, vai, lava mi-a îngheţat pe buze. N-a apucat să fie măcar cuvânt ; rămânând o tăcere anonimă, o tăcere de gheaţă.
* Şi totuşi, sufletul îmi este zguduit de cutremurul incertitudinii. Focul din vine, îmi transformă lacrimile în aburi, iar ochii în adevărate gheizere.
* Din joc, tandreţea a ajuns bătaie de joc !
* Mângâierea frizează starea de lehamite, iar şoapta de dragoste frizează înjurătura.
* Cum să îmbrăţişezi o femeie de zăpadă, fără s-o insulţi ?
* Cum să săruţi un bulgăr de gheaţă, surâzând nepăsător !
* Îmbarcaţi în lumi paralele, fiecare se deplasează spre roşul său : de foc sau de gheaţă.
* - La revedere , dragoste : ne vedem , în rai sau în iad. Oricum, dar nu împreună !
Costel Zăgan, ALTER EGO (6)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu