1.DEBUT ANEVOIOS
Totul a început cu o promisiune: anul precedent nu se va mai întoarce niciodată! Din fericire. Ori, din păcate. Așa că trebuie să merg mai departe. Unde, nu mai contează. BAGAJELE SUNT FĂCUTE, IAR TRĂSURA E LA SCARĂ. Nu trebuie decât să cobor și să urc! Restul e viitorul.
Călătorie sprâncenată, prietene!
E o zi care duhnește a albastru și nemărginire: ființele există de la cap în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană lasă dâre sonore în atmosfera îmbâcsită de lesturile toride ale verii.
Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri, realitatea își ocupă din nou locul predestinat.
Recenta aură semantică îi vine perfect, camuflând-o în cotidianul cel mai plat cu putință. Cu alte cuvinte, lucrurile se trudesc să-ți umple viața cu prezența lor sufocantă și monotonă.
Să purcedem, cititorule, mai la vale!
Călătorie sprâncenată, prietene!
E o zi care duhnește a albastru și nemărginire: ființele există de la cap în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană lasă dâre sonore în atmosfera îmbâcsită de lesturile toride ale verii.
Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri, realitatea își ocupă din nou locul predestinat.
Recenta aură semantică îi vine perfect, camuflând-o în cotidianul cel mai plat cu putință. Cu alte cuvinte, lucrurile se trudesc să-ți umple viața cu prezența lor sufocantă și monotonă.
Să purcedem, cititorule, mai la vale!
Costel Zăgan, 58 plus x (1)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu