58 PLUS X (6), roman de Costel Zăgan

6. DEMOCRAȚIE CORDIALĂ

Chiar aşa: unii nu se (re)găsesc deloc în "scrierile" mele? Păi, e bine. Este,ca să zic aşa, foarte bine.Totuşi,le recomand, prieteneşte, să (mă) mai caute! Eventual, chiar în altă parte.

   Alţii nu găsesc nimic: nici tu sens, nici tu mesaj, nici tu uni-formă! Pretutindeni: şi în text, şi pe-alături, dau, în schimb, doar de ...el !

Mă rog, de mine... El oi fi eu?! Iar bovarism? Iar narcisism? Iar egoism ?

   Domnilor, eul s-o fi reducând la el? Sau la...ea? Sau la ...tine? Mă, poate-s prea multe pronume personale!

                                           CE SPLENDIDĂ DEMOCRAŢIE MORFOLOGICĂ!

       EU înseamnă şi TU, şi EL şi EA!

                                                      Doamnelor,domnişoarelor şi domnilor,

  eu aş rămâne totuşi EU: un anonim pronume impersonal. DUMNEAVOASTRĂ?

    N.B. Şi să vă mai spun ceva: SINGURA INSTITUŢIE PE CARE O SUSPECTEZ ESTE 

EUL MEU LIRIC.Vinovat de toate cele!

     Costel Zăgan, 58 plus x (6)