Inima mă înconjoară
numai ea mai palpită
exist pentru prima oară
iubire du-mă-n ispită
Numai inima palpită
Doamne totu-i inima
ia-mă pe mine ca mită
atât eu și bucuria mea
Doamne totu-i inima
exist pentru prima oară
durere ca bucurie a mea
inima mă înconjoară
Numai ea în tot palpită
o ce dragoste cumplită
COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
Așteptându-l pe Godot
ori pe Nepotul lui Kafka
spune-mi Doamne încotro
încotro duce lumea asta
Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote
Toamna vara-i un răspuns
toamna pomii se întreabă
timpul izbucnește-n plâns
norii înverzesc în iarbă
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
.jpg)
Unde ești Rege Leare
de sute de ani te caut
deloc parcă nu mă mir
azi ai formă de flaut
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DONQUIJOTE
.jpg)
Costel Zăgan
Mâna iernii nu dărâmă
vara de pe chipul tău
nici târându-se o râmă
n-o să zboare peste hău
Vara de pe chipul tău
n-o îngrămădești în șip
făcând bine din ce-i rău
crești al frumuseții chip
N-o îngrămădești în șip
nici târându-te o râmă
moartea-n fire de nisip
mâna iernii n-o dărâmă
Vara ce-i poemul tău
de gheață-i iubito zău
Din volumul CEZ(E)ISME II
Despre tine înfloreşte teiul
despre sânii tăi în floare
ceru-mbracă-n stele cheiul
valul mării rău mă doare
Despre sânii tăi în floare
toate florile-mi vorbesc
dragostea care pe care
demon cu chip îngeresc
Toate florile-mi vorbesc
ceru-mbracă-n stele cheiul
dorul meu prea omenesc
despre tine înfloreşte teiul
Despre sânii tăi în floare
îngerii nu pot să zboare
(din volumul „Cezeisme II”)
Am frământat noaptea ca pe-o pâine
mi-au rămas stele printre degete
de făina cerului mi-e plină bucătăria
de vară noroc că nu-i dragostea acasă
mi-ar fi dăruit și ea câteva perle
(acasă pe calea moșilor este
duminica gogoșilor)
și cum spuneam
te schimbi în dragostea
care te primește
cu brațele deschise
restu-i
zarva nimicului
Costel Zăgan, Ode gingașe
Inima mă înconjoară numai ea mai palpită exist pentru prima oară iubire du-mă-n ispită Numai inima palpită Doamne totu-i inima ia-mă pe min...
